7 Semne neașteptate ale insuficienței cardiace
BLOG:
7 SEMNE NEAȘTEPTATE ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Pentru a vă consulta cu medicul dumneavoastră, puteți îndruma conversația cu acest document.
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Para consultar con tu médico, puedes guiar la conversación con el siguiente documento:
Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care mușchiul inimii este slăbit și nu mai poate să pompeze sângele în mod eficient. Termenul de insuficiență cardiacă nu înseamnă că inima dvs. a încetat să mai pompeze sângele, dar mușchiul inimii nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului.
Insuficiența cardiacă este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că se va agrava treptat. La început, este posibil să nu aveți simptome, dar, odată cu trecerea timpului, capacitatea de pompare a inimii dvs. va continua să fie tot mai redusă. În continuare vă prezentăm 7 simptome neașteptate pe care le experimentează anumite persoane cu insuficiență cardiacă:
1. PROBLEME CU SOMNUL
Jumătate dintre pacienții cu insuficiență cardiacă suferă de apnee în somn, o tulburare de somn care apare atunci când creierul nu transmite semnale către mușchii implicați în respirație în timpul somnului.
Acest lucru poate întrerupe procesul normal de respirație, astfel încât la creier nu ajunge cantitatea suficientă de oxigen, ceea ce face ca creierul să scoată rapid pacientul din somnul profund și îl determină să se trezească panicat. De obicei, această senzație dispare la câteva minute după ce pacientul se ridică.
2. DEPRESIE
Știați că depresia este de 2 – 3 ori mai frecventă la persoanele cu insuficiență cardiacă decât la persoanele sănătoase?
Acest lucru poate fi cauzat de anxietatea resimțită de pacienți în legătură cu starea lor de sănătate, de îngrijorarea legată de dependența de familie și prieteni sau de lupta de zi cu zi pe care o presupune traiul cu simptomele insuficienței cardiace.
Exercițiile fizice moderate pot fi de ajutor, întrucât există studii care au demonstrat cât de bune sunt pentru inimă, ajutându-i pe pacienți să se simtă mai optimiști.
3. NU VĂ ÎNCAPE ÎNCĂLȚĂMINTEA
Umflarea picioarelor și a gleznelor sunt simptome frecvente ale insuficienței cardiace. Acest lucru este cauzat de acumularea de lichide și de diminuarea eficienței funcției renale. În mod normal, umflarea gleznelor se diminuează dacă persoana se odihnește și se întinde.
Umflarea rapidă și inexplicabilă sau creșterea bruscă în greutate (1 – 2 kg în 24 de ore) trebuie comunicată medicului dvs.
4. STIVĂ DE PERNE
Când pacienții cu insuficiență cardiacă stau culcați, ei pot prezenta dificultăți de respirație din cauza prezenței fluidelor în plămâni.
Pentru a le veni în ajutor, uneori sunt sfătuiți să pună mai multe perne sub ei, astfel încât să poată dormi într-o poziție mai ridicată. Acest lucru ajută pacientul să respire mai ușor și să se simtă mai confortabil.
5. NIVEL SCĂZUT DE ENERGIE
Dificultățile respiratorii și un nivel scăzut de energie sunt două simptome comune ale insuficienței cardiace. De fapt, multor pacienți care suferă de această afecțiune li se taie respirația după doar câteva minute de activitate fizică.
Acest lucru se întâmplă pentru că mușchii și țesuturile primesc mai puțin oxigen și substanțe nutritive transportate de sânge.
Pentru mulți pacienți cu insuficiență cardiacă, exercițiile fizice moderate pot fi benefice, întrucât fortifică inima. Cu cât inima este într-o stare mai bună, cu atât va pompa mai mult sânge.
6. TUSE PERSISTENTĂ
Insuficiența cardiacă este adesea asociată cu o tuse persistentă sau respirația șuierătoare, care este un alt rezultat al acumulării de lichid în plămâni.
O tuse care se agravează este un indiciu că insuficiența cardiacă progresează și, prin urmare, pacientul trebuie să ia legătura cu medicul său.
7. SENZAȚIE DE FRIG
Pacienții cu insuficiență cardiacă pot prezenta o senzație de frig la nivelul brațelor, picioarelor, mâinilor și labelor picioarelor. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul direcționează cea mai mare parte a sângelui cald disponibil către creier și alte organe vitale.
Circulația poate fi îmbunătățită îmbrăcând haine călduroase, făcând plimbări scurte sau prin masaje regulate.
Pentru mai multe informații despre cauzele, simptomele, factorii de risc și opțiunile de tratament, vizitați site-ul nostru privind insuficiența cardiacă aici..
Dacă experimentați oricare dintre aceste simptome, descărcați ghidul pentru pacienți pe care vi-l punem la dispoziție și stabiliți o întâlnire cu medicul dvs. pentru a discuta despre aceste simptome.
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Prezentați risc de moarte subită cardiacă?
BLOG:
PREZENTAȚI RISC DE MOARTE SUBITĂ CARDIACĂ?
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Pentru a vă consulta cu medicul dumneavoastră, puteți îndruma conversația cu acest document.
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Para consultar con tu médico, puedes guiar la conversación con el siguiente documento:
¿Ce este Moartea Subită Cardiacă (MSC)?
Moartea subită cardiacă (MSC) este o problemă electrică în care inima generează bătăi cardiace periculos de rapide sau neregulate (fibrilație ventriculară sau tahicardie ventriculară).
Bătăile rapide și neregulate ale inimii fac ca aceasta să tremure în loc să se contracte sau să pompeze. Când inima nu mai pompează sânge, oxigenul nu poate ajunge în corp și la creier. Dacă MSC nu este tratată imediat, poate fi fatală.
Atacul de cord și MSC: ce diferențe există?
Moartea subită cardiacă nu este același lucru cu atacul de cord, deși sunt două afecțiuni destul de des confundate.
Atacul de cord: problemă de circulație sau pompare
Atacul de cord se produce când mușchiul inimii este deteriorat din cauza faptului că nu primește suficient sânge. Vasele de sânge, numite artere coronare, furnizează sânge și oxigen mușchiului inimii. Dacă una sau mai multe artere coronare sunt complet blocate, mușchiul inimii nu va putea obține oxigenul de care are nevoie și poate suferi leziuni permanente.
Se poate spune că în cazul unui atac de cord problemele sunt la conductele din inimă.
Moartea Subită Cardiacă (MSC): o problemă electrică
În schimb, despre MSC se poate spune că este o problemă electrică a inimii. Mecanismul de pompare al inimii este acționat de semnale electrice. În timpul MSC, sistemul electric al inimii funcționează anormal, creând bătăi cardiace anormale și neregulate. Din cauza bătăilor anormale ale inimii, mușchiul acesteia tremură în loc să pompeze, iar sângele nu va mai ajunge în corp sau la creier.
Tratarea MSC prin defibrilare
Cea mai eficientă metodă de tratare a MSC este defibrilarea.1 Defibrilarea constă în furnizarea unui șoc electric inimii pentru a-i restabili bătăile normale.
Doar 5% dintre bolnavi supraviețuiesc în urma MSC fără defibrilare.2
Există două modalități principale de a realiza un tratament de defibrilare:
- Cu ajutorul unui Defibrilator extern automat (AED), un dispozitiv portabil care măsoară activitatea electrică a inimii. Acest dispozitiv este folosit de echipele de intervenție în caz de urgență sau de publicul larg pentru a administra șocuri electrice inimii.
- Cu ajutorul unui Defibrilator automat implantabil (IAD) , un dispozitiv care este implantat sub piele. Terapiile cu ajutorul dispozitivelor de tip IAD remediază ritmurile cardiace rapide și neregulate.
Ce este defibrilatorul implantabil?
Când se vorbește despre defibrilatorul implantabil, de fapt este vorba despre întregul sistem: defibrilatorul și sondele aferente acestuia.
- Defibrilatorul monitorizează în permanență inima și administrează în mod automat terapiile necesare pentru a corecta ritmul cardiac prea rapid.
- Sondele sunt fire subțiri, izolate, moi, de dimensiunea tăițeilor. Sondele au rolul de a transporta impulsul electric de la defibrilator la inima dvs. și de a transmite informații despre activitatea naturală a inimii înapoi la defibrilatorul implantabil.
Am nevoie de un Defibrilator implantabil (IAD)?
Persoanele cu risc crescut de MSC sunt3:
- Cele care au suferit un atac de cord.
- Pacienții cu insuficiență cardiacă.
- Supraviețuitori ai MSC și persoanele care au în familie un membru care a suferit un episod MSC.
- Persoane cu fracție de ejecție scăzută (FEVS).
În cazul în care medicul dvs. v-a sugerat că ați avea nevoie de un IAD, este posibil să fi experimentat sau să prezentați riscul de a experimenta ritmuri cardiace anormale (aritmii), cunoscute sub numele de tahicardie ventriculară sau fibrilație ventriculară. Aceste ritmuri cardiace anormale pun viața în pericol și pot provoca MSC, ceea ce poate cauza decesul dacă pacientul nu primește tratament imediat. Dacă prezentați riscul de a face un stop cardiac subit, IAD este cea mai bună opțiune de tratament disponibilă.
Cum funcționează un dispozitiv IAD?
Defibrilatorul implantabil este conceput pentru a vă monitoriza ritmul cardiac 24 de ore pe zi. Dacă bătăile inimii dvs. sunt prea rapide sau neregulate, dispozitivul transmite mai întâi mici semnale electrice nedureroase pentru a vă corecta ritmul cardiac. Dacă ritmul cardiac rapid continuă, defibrilatorul va produce un șoc electric pentru a restabili ritmul normal al inimii. De asemenea, IAD poate fi utilizat și în cazul unui ritm cardiac lent prin transmiterea de impulsuri electrice către inimă pentru a corecta ritmul.
98% dintre persoanele care suferă de o aritmie cu potențial fatal supraviețuiesc dacă sunt tratați prin defibrilare.4
Medicul dvs. va configura dispozitivul IAD pentru a vă oferi cele mai eficiente terapii pentru afecțiunea cardiacă de care suferiți.
Este ca și cum ați avea o echipă de intervenție de urgență cu dvs. 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
Implantarea unui defibrilator
Procedura de implantare a defibrilatorului nu necesită o intervenție chirurgicală pe cord deschis, iar majoritatea pacienților se întorc acasă în mai puțin de 24 de ore. Înainte de operație, vi se pot administra medicamente care vă vor induce o stare de somnolență și confort. De obicei, procedura se efectuează sub anestezie locală.
Procedura de implant include următorii pași principali:
- Se face o incizie de mici dimensiuni, de aproximativ 5 până la 10 cm lungime în zona superioară a pieptului, chiar sub claviculă.
- Vor fi ghidate una sau două sonde în inima dvs. printr-o venă, iar acestea vor fi atașate la defibrilatorul implantabil.
- Apoi se vor configura setările defibrilatorului, iar dispozitivul va fi testat pentru a verifica funcționarea corectă în funcție de nevoile dvs. medicale.
- Defibrilatorul va fi introdus sub piele, iar incizia de la nivelul pieptului va fi închisă.
Aceste informații au fost concepute atât pentru dvs. cât și pentru familia și prietenii dvs. Se oferă informații de bază despre MSC și defibrilatoarele implantabile (dispozitive IAD). Adresați-le întrebări medicilor dvs. despre afecțiunea de care suferiți și despre gestionarea personalizată a tratamentului administrat.
Pentru mai multe informații, descărcați ghidurile pentru consult pe care vi le punem la dispoziție pentru a discuta cu medicul dvs. despre aritmie.
Referințe
1 Zipes DP, Roberts D. Results of the international study of the implantable pacemaker cardioverter-defibrillator. A comparison of epicardial and endocardial lead systems. The Pacemaker-Cardioverter-Defibrillator Investigators. Circulation. July 1, 1995;92(1):59-65.
2 Epstein AE, DiMarco JP, Ellenbogen KA, et al. ACC/AHA/HRS 2008 Guidelines for Device-Based Therapy of Cardiac Rhythm Abnormalities [corrections appear at J Am Coll Cardiol. April 21, 2009;53(16):1473. J Am Coll Cardiol. January 6, 2009;53(1):147]. J Am Coll Cardiol. May 27, 2008;51(21):e1-62.
3 American Heart Association. Statistical fact sheet. Sudden death from cardiac arrest. Disponible en: americanheart.org. Acceso: 22 de abril de 2019.
4 Glikson M, Friedman PA. The implantable cardioverter defibrillator. Lancet. April 7, 2001;357(9262):1107-1117.
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Ce pot să fac în legătură cu episoadele inexplicabile de leșin?
BLOG:
CE POT SĂ FAC ÎN LEGĂTURĂ CU EPISOADELE INEXPLICABILE DE LEȘIN?
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Pentru a vă consulta cu medicul dumneavoastră, puteți îndruma conversația cu acest document.
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Para consultar con tu médico, puedes guiar la conversación con el siguiente documento:
Leșinul, numit și sincopă, este o pierdere bruscă a stării de conștiență, care apare atunci când tensiunea arterială scade și nu ajunge suficient oxigen la creier. Dacă leșinați sau „vă pierdeți starea de conștiență”, episodul poate dura puțin timp, de obicei câteva secunde. Există momente în care leșinul poate fi resimțit ca o criză. O persoană poate să leșine din mai multe motive, inclusiv:
- Ridicarea bruscă
- Epuizare
- Tulburări emoționale și/sau stres
- Șoc hipertermic (insolație)
- Ritmuri cardiace anormale
- Anumite boli sau din cauza medicației
Unele cauze ale leșinului sunt greu de explicat și pot pune viața persoanei respective în pericol.
Luați în considerare următoarele aspecte:
Dacă ați leșinat o dată sau de mai multe ori fără niciun motiv aparent, este recomandabil să solicitați ajutor medical. Dacă aveți amețeli, palpitații cardiace sau o criză, acestea sunt motive întemeiate pentru a consulta un medic.
Dacă leșinul are cauze cardiace
Cum ar fi un ritm cardiac anormal, opțiunile de tratament pot include schimbări ale stilului de viață, medicație și un stimulator cardiac sau un defibrilator automat implantabil (IAD) sau o procedură de ablație cu cateter. Medicul dvs. va decide tratamentul în funcție de afecțiunea de care suferiți.
Când trebuie să solicitați sfatul medicului în legătură cu leșinul:
- Dacă ați leșinat o dată sau de mai multe ori fără niciun motiv aparent
- Dacă leșinați în timp ce faceți sport
- Dacă aveți palpitații sau alte anormalități cardiace înainte sau după leșin
- Dacă în familia dvs. au existat cazuri de leșin nediagnosticat sau moarte subită cardiacă
Colectarea datelor despre episoadele de leșin
Diagnosticul corect al episoadelor de leșin rare, dar recurente, începe cu colectarea datelor legate de propriile episoade de leșin. Medicul dvs. sau echipa medicală vor dori să afle toate datele. Obțineți informații despre diferitele afecțiuni cardiace descrise în acest material pentru a vedea dacă aveți simptome similare, pe lângă faptul că leșinați, și descărcați ghidul pentru pacienți pe care vi-l punem la dispoziție pentru a discuta cu medicul dvs.
Consultați un medic specializat în stări de leșin
Cauzele leșinului sunt variate. Prin urmare, există medici specialiști care vă vor pune un diagnostic legat de episoadele de leșin. Medicul dvs. vă poate da o trimitere la unul dintre următorii specialiști pentru o evaluare ulterioară:
Cardiolog: medic specializat în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor inimii și ale vaselor de sânge
Electrofiziolog: medic cardiolog specializat în diagnosticarea și tratarea anomaliilor legate de bătăile inimii, inclusiv bătăile prea rapide, prea lente sau cele care împiedică pomparea sângelui în mod eficient (palpitații).
Neurolog: medic specializat în diagnosticul, tratamentul și controlul tulburărilor cerebrale și ale sistemului nervos.
Epileptolog: neurolog specializat în diagnosticul și tratamentul epilepsiei.
Investigații pentru a determina cauzele episoadelor de leșin
Investigațiile utilizate pentru a determina cauzele episoadelor de leșin pot fi diferite de la persoană la persoană. Dacă medicul dvs. suspectează existența unei afecțiuni cardiace care vă provoacă episoadele de leșin, se poate utiliza una sau toate aceste opțiuni de diagnosticare, pentru a obține informații despre inima dvs. Prin verificarea ritmului cardiac înainte sau după leșin sau situații similare leșinului, medicul dvs. poate identifica în mod clar dacă episoadele dvs. de leșin au sau nu o cauză cardiacă.
Câteva dintre investigațiile care se pot realiza pentru a determina cauza pot fi:
- Ecocardiogramă: se amplasează la nivelul pieptului un dispozitiv denumit transductor, care transmite undele sonore de la inimă. Astfel se obține o imagine „în mișcare” a inimii și a valvelor inimii, precum și informații despre procesul de pompare.
- Electrocardiogramă (ECG): o investigație care înregistrează activitatea electrică a inimii folosind plasturi cu electrozi și conductoare atașate la aceștia; electrozii sunt amplasați pe piept, brațe și picioare. Conductoarele sunt conectate la un monitor care captează ECG. Investigația durează câteva minute.
- Electroencefalogramă (EEG) : este o investigație care înregistrează activitatea undelor cerebrale, ajutând să se stabilească dacă și/sau unde e posibil să apară o criză.
- Studiu electrofiziologic (EPS): o procedură care reproduce ritmuri cardiace anormale și bătăi suplimentare pentru a interpreta impulsurile electrice ale inimii și răspunsurile bătăilor inimii. Pentru a obține citirile în urma acestei investigații, se introduc catetere în inimă. Procedura poate dura în jur de două ore.
- Holter extern: o investigație care utilizează un dispozitiv de înregistrare care citește activitatea electrică a inimii după leșin. După un episod de leșin, persoana apasă un buton de pe dispozitivul de înregistrare pentru a evalua activitatea cardiacă. Dispozitivul de înregistrare este purtat în permanență pe încheietura mâinii sau în jurul taliei timp de câteva zile sau până la o lună.
- Monitor Holter: o investigație care măsoară și înregistrează activitatea electrică a inimii folosind plasturi cu electrozi amplasați la nivelul pieptului. Pentru a înregistra activitatea inimii, electrozii au conductoare atașate la ei, fiind conectați la un monitor portabil care are mărimea unui magnetofon de dimensiuni mici. Monitorul Holter este purtat în permanență timp de o zi sau două.
- Monitor Holter inserabil subcutanat: dispozitiv implantabil care monitorizează în permanență ritmurile cardiace în mod automat sau utilizând un activator pentru pacient. Dispozitivul este implantat în timpul unei proceduri ambulatorii foarte simple și poate rămâne inserat sub piele în zona superioară a pieptului.
- Examinarea medicală și istoricul medical: un cadru medical va efectua un examen fizic amănunțit și va pune întrebări detaliate despre simptomele și starea pacientului.
- Test la efort: investigație realizată în timp ce o persoană desfășoară activitate fizică, cu scopul de a măsura cât de bine funcționează inima atunci când nevoia de oxigen a organismului crește.
- Testul mesei înclinate: o procedură care reconstituie condițiile care pot provoca un episod de leșin. Pacientul se întinde pe o masă care se balansează ajungând la diferite unghiuri. În timp ce se află pe masă, persoana este conectată la un aparat care permite medicului să măsoare răspunsul tensiunii arteriale, ritmului cardiac și pulsului la schimbările de poziție ale corpului.
Fiți pregătit(ă) să discutați cu medicul dvs. aspecte specifice ale episoadelor de leșin. Câteva dintre întrebările pe care i le-ați putea adresa sunt:
- Este posibil ca episoadele de leșin să fie asociate cu o boală a inimii?
- Care sunt investigațiile necesare pentru a determina cauzele leșinului? Ce vor arăta aceste investigații?
- Ar trebui să consult un cardiolog pentru a determina cauzele episoadelor de leșin?
Dacă doriți să aflați mai multe informații despre bolile cardiovasculare, faceți clic aici unde veți găsi ghidul pentru pacient pus la dispoziție de noi.
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației
Când discutați cu medicul dvs., vă recomandăm să utilizați acest document care vă va servi drept ghid în cadrul conversației