Întrebări frecvente

Detectarea și măsurarea fibrilației atriale (FA) poate fi problematică. Pentru a stabili dacă aveți fibrilație atrială, medicul dvs. poate utiliza unul sau mai multe dintre următoarele investigații:

• Electrocardiogramă (ECG)
• Testul de efort
• Monitor Holter
• Sistem de monitorizare cardiacă implantabil

Dacă nu sunt tratate în timp util, persoanele cu FA prezintă un risc de până la cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral și au șanse mai mari de a dezvolta insuficiență cardiacă.¹. În plus, datorită pompării ineficiente a inimii, FA poate provoca alte tulburări ale ritmului cardiac și oboseală cronică.

¹Fuster, et al. Journal of the American College of Cardiology. 2006; 48:854-906

Prima opțiune de tratament în Fibrilația atrială (FA) luată în considerare este administrarea de medicamente. Aceste medicamente pot funcționa foarte bine la multe persoane; cu toate acestea, există tehnologii medicale noi care au potențialul de a oferi pacienților și alte opțiuni de tratament atunci când medicamentele nu funcționează.

Fibrilația atrială (FA) poate fi o afecțiune medicală gravă care trebuie tratată indiferent de nivelul simptomelor pe care le aveți. Fără un tratament eficient, FA poate provoca accidente vasculare cerebrale, insuficiențe cardiace sau alte complicații de sănătate. Dacă fibrilația atrială pe care o aveți nu se ameliorează prin administrarea medicamentelor antiaritmice, discutați cu medicul dvs. dacă următorul pas este procedura de ablație cu cateter sau nu.

• Medicație pentru a controla frecvența cardiacă sau ritmul cardiac.
• “Anticoagulante” (terapie anticoagulantă) pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
• Cardioversia (administrarea unui șoc electric la inimă) sub sedare, sau medicația pentru a readuce un ritm cardiac anormal la normal.
  Procedura de ablație cu cateter pentru a întrerupe (ablațiune) circuitele electrice anormale din țesutul cardiac.
• Implantarea de stimulatoare cardiace și defibrilatoare (dispozitive cardiace implantabile) pentru a detecta și a trata fibrilația atrială timpurie și pentru a suprima debutul fibrilației atriale.
• Ablația chirurgicală minim invazivă (doar în fibrilația atrială) sau intervenția chirurgicală pe cord deschis (în combinație cu alte intervenții chirurgicale cardiace) pentru a crea leziuni care blochează circuitele electrice anormale care provoacă fibrilație atrială.

Când se vorbește despre un stimulator cardiac, se vorbește despre un sistem de reglare a ritmului care include stimulatorul cardiac și sondele.

• Un stimulator cardiac tradițional este un dispozitiv de dimensiuni mici care este implantat sub piele, de obicei chiar sub claviculă. Acest dispozitiv administrează terapii pentru tratarea bătăilor neregulate, întrerupte sau lente ale inimii.
• Sondele sunt fire subțiri, moi, izolate, de dimensiunea tăițeilor. Sondele transportă impulsul electric de la stimulatorul cardiac la inima dvs. și transmit informații despre activitatea naturală a inimii înapoi la stimulatorul cardiac care vi s-a implantat.

Procedura de implantare a stimulatorului cardiac nu necesită o intervenție chirurgicală pe cord deschis, iar majoritatea pacienților se întorc acasă în mai puțin de 24 de ore. Înainte de operație, vi se pot administra medicamente care vă vor induce o stare de somnolență și confort. În general, procedura se efectuează sub anestezie locală.

Când se vorbește despre defibrilatorul cardioconvertor implantabil, de fapt este vorba despre întregul sistem – defibrilatorul și sondele acestuia.

• Un generator de puls (defibrilator) funcționează ca un mic computer și monitorizează în permanență inima și administrează în mod automat pulsuri electrice sau șocuri pentru a corecta ritmurile cardiace rapide.
• Este un dispozitiv mic de mărimea unei cutii de chibrituri, fiind de obicei implantat chiar sub claviculă. Sondele sunt fire subțiri, moi, izolate, de dimensiunea tăițeilor. Acestea sunt amplasate în inima dvs. printr-o venă și sunt conectate la defibrilator. Sondele transportă impulsul electric de la defibrilator la inima dvs. și transmit informații despre activitatea naturală a inimii înapoi la defibrilatorul implantabil.

Dacă medicul dvs. v-a sugerat că ați avea nevoie de un dispozitiv ICD, este posibil să fi experimentat sau să prezentați riscul de a experimenta ritmuri cardiace anormale (aritmii), cunoscute sub numele de tahicardie ventriculară sau fibrilație ventriculară. Aceste ritmuri cardiace rapide cu potențial fatal pot provoca un Stop cardiac subit (SCS), ceea ce poate cauza decesul dacă nu este tratat imediat.

Un defibrilator cardioconvertor implantabil este conceput pentru a vă monitoriza ritmul cardiac 24 de ore pe zi. Dacă bătăile inimii dvs. sunt prea rapide sau neregulate, dispozitivul va transmite mai întâi mici semnale electrice pentru a vă corecta frecvența cardiacă. Dacă frecvența cardiacă rapidă continuă, defibrilatorul va administra un șoc electric pentru a restabili ritmul normal al inimii. De asemenea, defibrilatorul implantabil poate fi utilizat pentru un ritm cardiac lent prin transmiterea de impulsuri electrice către inimă pentru a corecta ritmul. Medicul dvs. va configura dispozitivul ICD pentru a administra cele mai eficiente terapii pentru afecțiunea cardiacă de care suferiți.

Procedura de implantare a unui defibrilator nu necesită o intervenție chirurgicală pe cord deschis, iar majoritatea oamenilor se întorc acasă în mai puțin de 24 de ore. Înainte de operație, vi se pot administra medicamente care vă vor induce o stare de amorțeală și confort. De obicei, procedura se efectuează sub anestezie locală.

Procedura de implant include următorii pași principali:

• Se face o incizie mică, cu o lungime aproximativă de 5 până la 10 cm în zona superioară a pieptului, chiar sub claviculă
• Una sau două sonde vor fi ghidate printr-o venă în inima dvs., iar acestea vor fi conectate la defibrilatorul cardioconvertor implantabil
• Un dispozitiv ICD cu o singură cameră înseamnă că aveți o singură sondă introdusă în camera inferioară dreaptă (ventricul) a inimii. Un dispozitiv ICD cu o două camere înseamnă că mai aveți încă o sondă introdusă în camera superioară dreaptă (atriu) a inimii
• Generatorul de puls (defibrilatorul) va fi implantat sub piele, iar incizia făcută la nivelul pieptului va fi închisă.

Când se vorbește despre un dispozitiv pentru terapia de resincronizare cardiacă (TRC), se vorbește despre întregul sistem – dispozitivul TRC și sondele acestuia.

• Un dispozitiv TRC e un dispozitiv care este implantat sub piele, de obicei chiar sub claviculă. Dispozitivul administrează terapii pentru a coordona funcția de pompare a inimii și oferă tratament pentru ritmurile cardiace rapide, neregulate sau lente, în funcție de tipul de dispozitiv TRC. Acest dispozitiv poate fi denumit și dispozitiv pentru insuficiența cardiacă, stimulator cardiac pentru insuficiență cardiacă, dispozitiv biventricular, dispozitiv TRC cu trei sonde, TRC-P (stimulator cardiac) sau TRC-D (defibrilator)
• Sondele sunt fire subțiri, moi, izolate, de dimensiunea tăițeilor. Sondele transportă impulsul electric de la dispozitivul TRC la inima dvs. și transmit informații despre activitatea inimii înapoi la dispozitivul TRC.

Puteți să vă reluați majoritatea activităților după perioada de recuperare în urma unei proceduri de implant. Cu toate acestea, pot exista anumite activități pe care medicul dvs. vă va cere să le evitați, cum ar fi sporturile de contact dur. Discutați cu medicul dvs. în legătură cu activitățile pe care intenționați să le desfășurați și stilul de viață pe care doriți să-l adoptați pentru a găsi un plan care să funcționeze cel mai bine în cazul dvs.

Este puțin probabil ca un dispozitiv cardioconvertor implantabil (ICD) să fie afectat de detectoarele de metale (arcade de trecere și baghete de scanare manuale) sau scanere de imagini pentru întreg corpul (numite și scanere de unde milimetrice și scanere de imagini 3D), cum ar fi cele din aeroporturi.

Pentru a reduce la minimum riscul de interferență temporară cu dispozitivul ICD în timp ce treceți procesul de scanare de securitate, nu vă opriți și nu zăboviți într-o poartă de scanare; treceți pur și simplu prin poartă cu pași normali. Dacă se folosește o baghetă manuală, cereți operatorului de securitate să nu o țină deasupra defibrilatorului implantat și să nu facă mișcări de du-te-vino pe deasupra dispozitivului ICD pe care îl aveți. Ca alternativă, puteți solicita să vi se facă verificarea manual.

Dacă sunteți îngrijorat(ă) în legătură cu aceste metode de scanare de securitate, arătați cardul cu datele de identificare ale dispozitivului, solicitați o scanare alternativă și urmați instrucțiunile personalului de securitate.

Deși majoritatea câmpurilor electromagnetice din mediul domestic afectează rareori funcționarea unui defibrilator cardioconvertor implantabil (ICD), se recomandă să mențineți dispozitivul implantabil la o distanță de cel puțin 15 centimetri (6 inchi) față de elementele care conțin magneți.

• De a ameliora simptomele și a spori calitatea vieții.
• De a evita formarea cheagurilor de sânge și a reduce riscul de accident vascular cerebral.
• De a vă verifica ritmul cardiac pentru a oferi suficient timp pentru ca ventriculele (camerele inferioare ale inimii) să se umple în întregime cu sânge.
• De a restabili ritmul cardiac pentru a permite atriilor (camerelor superioare ale inimii) și ventriculelor să lucreze mai eficient împreună.

Există mai multe motive pentru care medicul dvs. v-ar putea recomanda o procedură de ablație:

• Pacienții cu Fibrilație atrială paroxistică (FAP) au rezultate mai bune atunci când sunt tratați cu ablație în fazele timpurii2.
• Unii pacienți tratați cu ablație au avut o progresie minoră a bolii în comparație cu cei cărora li s-au administrat doar medicamente4.

² Bunch TJ, et al. Increasing time between first diagnosis of atrial fibrillation and catheter ablation adversely affects long-term outcomes. Heart Rhythm. 2013; Sep; 10(9):1257-62.
³ de Vos CB, et al. Progression from paroxysmal to persistent atrial fibrillation clinical correlates and prognosis. J Am Coll Cardiol. 2010; Feb 23; 55(8):725-31.
⁴Jongnarangsin K, et al. Effect of catheter ablation on progression of paroxysmal atrial fibrillation. J Cardiovasc Electrophysiol. 2012; Jan; 23(1):9-14.

• Ameliorarea simptomelor și sporirea calității vieții.
• Evitarea formării cheagurilor de sânge reducerea riscului de accident vascular cerebral.
• Verificarea ritmului cardiac pentru a oferi suficient timp pentru ca ventriculele (camerele inferioare ale inimii) să se umple în întregime cu sânge.
• Restabilirea ritmului cardiac pentru a permite atriilor (camerelor superioare ale inimii) și ventriculelor să lucreze mai eficient împreună.

S-a demonstrat că ablația cu criobalon și ablația prin radiofrecvență tratează în mod eficient Fibrilația atrială paroxistică (FAP), ameliorând simptomele și îmbunătățind calitatea vieții multor pacienți6. De obicei, după AAM, cu cât mai rapid este tratată o afecțiune de tip FAP prin ablație, cu atât este mai mare succesul terapiei. Desigur, experiența fiecărui pacient este diferită. Uneori, după procedură, veți avea în continuare o aritmie și poate fi necesar să repetați procedura. De asemenea, este posibil să fie nevoie să luați în continuare medicamente. Discutați aceste aspecte și alte aspecte care vă preocupă cu medicul dvs.

⁶Calkins H, et al. 2017 HRS/EHRA/ECAS/APHRS/ SOLAECE expert consensus statement on catheter and surgical ablation of atrial fibrillation: executive summary. Heart Rhythm. 2017; Oct; 50(1):1-55.

Ablația cu criobalon este de cele mai multe ori considerată a fi un tratament sigur și eficient în caz de Fibrilație atrială paroxistică (FAP) în urma utilizării medicamentelor antiaritmice (AAM) 5. Este o procedură minim invazivă, ceea ce înseamnă că nu este nevoie de o operație pe cord deschis sau de incizii de mari dimensiuni. Cea mai frecventă problemă este apariția unor iritații la nivel local sau sângerarea la locul inciziei. Riscul de complicații mai grave este scăzut, dar trebuie să discutați cu medicul dvs. pentru a vedea dacă procedura este adecvată pentru cazul dvs.

⁵ Packer DL, et al. STOP AF Cryoablation Investigators. Cryoballoon ablation of pulmonary veins for paroxysmal atrial fibrillation: first results of the North American Arctic Front (STOP AF) pivotal trial. J Am Coll Cardiol. 2013; Apr 23; 61(16):1713-23. 13 Calkins H, et al. 2017 HRS/EHRA/

Medicul dvs. vă poate solicita să faceți anumite investigații de rutină, cum ar fi electrocardiograme (ECG), radiografii, analize de sânge și o ecocardiogramă transesofagiană în ziua procedurii, dacă nu le-ați făcut în prealabil. În majoritatea cazurilor, vi se va cere să nu mâncați și să nu beți nimic după miezul nopții înainte de procedură.

Medicul dvs. vă va recomanda să continuați sau să întrerupeți administrarea oricăror medicamente pe care le luați. Rețineți că trebuie să îi comunicați medicului dvs. dacă există modificări ale stării dvs. de sănătate înainte de procedură.

Medicul electrofiziolog (EF) este un medic cardiolog specializat în ritmuri cardiace și cel care efectuează procedurile de ablație cu cateter. Vi se vor administra fluide și orice alte medicații necesare printr-un cateter intravenos introdus în braț.

Pentru această procedură, fie veți fi anesteziat sau sedat. Se va aplica un anestezic local la locul unde vor fi introduse cateterele pentru ablație. În majoritatea cazurilor, se va utiliza vasul de sânge principal din zona inghinală pentru inserarea cateterului (cateterism).

De asemenea, pentru procedura de cateterizare pot fi folosite și vasele de sânge din zona brațului, pieptului sau gâtului. Medicul electrofiziolog va manevra cu atenție cateterul prin vasul de sânge către atriul stâng. Cateterul din atriul stâng este utilizat pentru cartografierea căilor electrice anormale din țesutul cardiac. Când este localizată zona vizată, capătul distal al cateterului furnizează energie crio sau de radiofrecvență pentru a izola circuitul electric cu anomalii care provoacă fibrilația atrială.

La finalizarea procedurii, cateterele sunt îndepărtate și se aplică presiune pe locul unde a fost introdus cateterul pentru a evita sângerarea.

În cele mai multe cazuri, veți rămâne internat o noapte pentru monitorizare. Este posibil să simțiți o durere în piept și să aveți vânătăi sau dureri în locul unde s-a făcut inserția. Când vă întoarceți acasă, e posibil să trebuiască să vă limitați activitățile timp de câteva zile, dar majoritatea pacienților revin rapid la rutina obișnuită. Medicul dvs. vă va vorbi despre activitățile pe care trebuie să le evitați în perioada de recuperare.